|
Asociaţiile de vegetaţie din cadrul judeţului
sunt dispuse într-o zonalitate verticală, datorită treptelor de
relief existente în judeţ şi influenţei climatice.
Etajul subalpin îl întâlnim pe suprafete restrânse
în masivele Cârligatele, Buteasa si Biharia. În conditiile aspre
ale acestei zone se dezvolta pajistile dominante de taposica (Nardus stricta), în amestec cu firuta
(Poa alpina), paiusul
pestrit (Fastuca violacea).
Dintre dicotiledonate apar mararulursului (Ligusticum mutellina), clopoţelul (Campanula napuligera).
Versantul nordic al vârfului Cucurbata Mare si
Buteasa sunt ocupate de un brâu de arini de munte (Alnus viridis). Pe lânga
acestea mai apar si jneapanul (Pirus mugo), afinul (Vaccinium
myrtillus) si merisorul (Vaccinium vitis-idaca).
Etajul coniferelor este cuprins între 1.000 si 1.650 m
altitudine având ca element dominant molidul (Picea excelsa), bradul (Abies
alba), mai frecvent paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), scorusul
(Sorbus aucuparia) si cu totul rar tisa (Taxus baccata).
Etajul fagului se
desfasoară între 600 - 1.000 m altitudine. Elementul dominant este fagul (Fagus
silvatica) precum si gorunul (Quercus campestris), frasinul (Fraxinus
excelsior), alunul (Corylus avellana). Pe văile reci întâlnim liliacul
carpatin (Syringa josikaca) element glaciar, specie endemica, si bulbucii de
munte (Trollius europaeus), plantă ocrotită s.a.
Etajul stejarului se întinde din zona de câmpie pâna
la altitudinea de cca 500 m. În câmpia înaltă apar păduri pure sau
în amestec de stejar peduncular (Quercur robur), gârnita (Q.
Farineta) împreuna cu arţarul tătăresc (Acer tataricum),
teiul (Tilia parvifolia) s.a. În câmpia joasă întâlnim lemnul câinesc
(Ligustrum vulgaris), lemnul râios (Eronymus verrucosa).
|
|
Fauna alpină
este slab
reprezentată, prin rozatoare,
unele păsări si reptile.
Fauna pădurilor este
însemnată mai ales prin cerb
(Cervus elaphus carpathicus), cerbul lopatar (Doma doma), ursul (Ursus
arctos), mistretul (Sus scrofa), capriorul (Capreolus capreolus),
lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), râsul (Lynx lynx), jderul de pădure
(Martes martes), numeroase păsări cum ar fi cocoşul de pădure, corbul, si mai ales
fazanul.
Fauna silvostepei este alcătuită mai ales din
mamifere rozatoare ca popândaul, hârciogul, orbetele, iepurele, bizamul.
Reteaua de râuri precum şi lacurile cuprind o bogată faună
ihtiologică. Astfel în pâraiele de munte apar păstrăvul
indigen (Salmo trutla fario), păstravul curcubeu, iar în râurile mai
mari de munte lipanul (Thymollus thymollus), mreana de munte, în râurile care
străbat dealurile domină scobarul, cleanul, mreana, iar în râurile
de câmpie crapul, ştiuca.
|